Cum recunoastem clauzele abuzive din contractele de consum?

La nivel european problema clauzelor abuzive este reglamentata de Directiva  nr. 93/13/CEE a Consiliului Europei, directiva transpusa in dreptul romanesc prin Legea nr. 193/2000. din contractele incheiate intre comercianti si consumatori.

Aceasta lege reglementeaza si sanctioneaza clauzele abuzive  din contractele incheiate intre comercianti si consumatori.

Preocuparea legislativa atat la nivel national cat si la nivel european pentru acest tip de contracte este justificata in principal de faptul ca in cazul acestor acte juridice se ridica cel mai frecvent problema clauzelor abuzive, fapt bazat in principal pe inegalitatea pozitiilor in care se gasesc partile contractante. De cele mai multe ori consumatorului i se impune o anumita conduita contractuala prestabilita fara posibilitati de negociere asa cum exista de regula, in contractele incheiate intre parti care nu au calitatea de consumator si, respectiv, de profesionist

Potrivit art.1 din Legea nr. 193/2000, orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.

Din interpretarea textului de lege anterior mentionat rezulta ca actul normativ se aplica tutror contractelor incheiate intre profesionisti si consumatori, contracte care au ca obiect vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii, fara a exista vreo alta limitare legala atata timp cat una sau mai multe clauze cuprinse in contract este abuziva

In conformitate cu art. 4 din Legea 193/2000, o clauza contractuala va fi considerata abuziva „daca nu a fost negociata direct cu consumatorul si prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.“

Asadar o alta conditie esentiala pentru ca un contract sa intre sub incidenta acestei legi, este necesar ca in cuprinsul acestuia sa se gaseasca inserata o clauza abuziva.

Pentru ca o clauza sa fie abuziva trebuie indeplinite anumite conditii, respectiv:

1.   lipsa de negociere
2.   dezechilibrul contractual
3.   incalcarea principiului bunei-credinte

Lipsa de negociere caracterizeaza contractele de adeziune cu clauze preformulate care nu permit consumatorului negocierea prevederilor sale. Consumatorul nu are posibilitatea sa influenteze continutul clauzelor din contractele-tip, accepta sau nu contractul, dar nu-l poate modifica.

Dezechilibrul contractual se naste la momentul in care se produc anumite inegalitati intre drepturile si obligatile partilor contractante fiind astfel deteriorat echilibrul contractual in favoarea profesionistului.

Incalcarea principiului bunei-credinte.Buna credinta, ca si principiu de drept si regula de conduita in relatiile contractuale este consacrata atat de Directiva nr. 93/13/CEE cat si de  Codul civil roman care reglementeaza in notiunea de buna-credinta in art. 14.

Astfel raportat la faptul ca drepturile si obligatiile trebuie exercitate cu buna-credinta, in acord cu moravurile si cu ordinea publica, prin instituirea clauzelor abuzive in contractele de consum, profesionistul incalca buna-credinta.

Legea nr. 193/2000, enumera cu titlu exemplificativ in anexa nr. 1 a actului normativ in discutie, situatiile in care o clauza contractuala poate fi considerata abuziva si poate intra in consecinta sub incidenta acestei legi. Astfel, sunt considerate abuzive clauzele prin care consumatorul este obligat la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta comparativ cu pagubele suferite de profesionist.

Din aceasta perspectiva, sunt des intalnite in practica companiilor de telefonie mobila clauzele pe care consumatorul este obligat sa le accepte fara posibilitate de negociere, prin care se prevede obligatia debitorului de a achita penalitati de intarziere pentru neplata la termen a sumelor datorate fara a se limita valoarea penalitatilor cumulate in functie de valoarea debitului principal.

Este evident caracterul abuziv al unei astfel de clauze care nu limiteaza nici sub aspect temporal si nici sub aspect cantitativ valoarea penalitatilor dand posibilitatea profesionistului de a ramane in pasivitate pana la implinirea termenului de prescriptie, debitorul ajungand sa cumuleze penalitati care in unele cazuri depasesc de 10 ori valoarea sumei restante.

In mod indubital este incalcat atat principiul bunei credinte dar si acela al mentinerii echilibrului contractual generand pentru consumator datorii disproportionate fata de prejudiciul efectiv suferit de profesionist.

Un alt tip de clauza regasit cu regularitate in contractele de inchiriere presupune obligatia consumatorului in cazul manifestarii intentiei de desfiintare a contractului, de a plati in continuare chirie locatorului pana la data la care acesta isi va gasi un nou chirias.

Aceasta practica intalnita adesea in inchirierea spatiilor din marile centre comerciale este abuziva deoarece ramane la puterea discretionara a profesionistului perioada de timp in care va demara procedurile de negociere si incheiere a unui nou contract de inchiriere, consumatorul ajungand sa fie obligat la plata chiriei pentru un imobil pe care nu il mai foloseste pana cand va dori profesionistul.

De asemenea, exista riscul ca profesionistul sa mareasca chiria perceputa la notificarea intentiei de desfacere a contractului, urmand sa obtina un profit nejustificat care l-ar putea determina sa ramana in pasivitate in ceea ce priveste gasirea unor noi chiriasi.

Tot in categoria clauzelor abuzive se incadreaza si situatia in care consumatorul este obligat la respectarea obligatiilor contractuale in situatia in care profesionistul nu isi indeplineste propriile obligatii. Aceasta presupune ca se limiteaza inclusiv dreptul consumatorului de a solicita despagubiri pentru intarzierea in executare sau neexecutarea obligatiilor de catre profesionist.

Este bine de retinut ca odata ce o clauza este declarata abuziva de catre instanta judecatoreasca, ea devine inaplicabila, putandu-se ajunge la anularea intregului contract in cazul in care in lipsa acelei clauze contractul nu mai poate produce efecte juridice.

Clauzele abuzive contractuale reprezinta o incalcare a principiul libertatii contractuale, a indeplinirii obligatiilor cu buna-credinta si a pastrarii echilibrului contractual si trebuie sanctionate ca atare, educand astfel nu doar profesionistii, ci si consumatorii.