1. In cadrul unui partaj voluntar/amiabil, daca partile se inteleg asupra modalitatii de impartire a bunurilor, situatie in care se va incheia o conventie de partaj.

Daca pentru o anumita categoriei de bunuri comune, aplicabilitatea reglamentarilor legale in materia partajului nu ridica probleme majore in practica, exista totusi o serie de situatii care impun precizari in legatura cu operatiunea de impartire a bunurilor comune. Este situatia in care sotii, care în decursul căsătoriei au dobândit, împreună o casă, dar și o afacere în care soțul este asociat unic, iar soția salariată si nu au ajuns la un consens privind atribuirea in proprietate exclusiva a bunurilor agonisite.

In ceea ce priveste realizarea partajului asupra imobilului pe care sotii il dobandesc impreuna in timpul casatoriei, art. 676 Cod Civil stabileste ca regula faptul ca : „partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar” iar cu titlu de exceptie prevede ca: ”Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.”

De cele mai multe ori, imobilele-constructii de locuit nu sunt comod partajabile in natura, exceptie facand de exemplu cazul in care constructia este un duplex, motiv pentru care, imobilul va putea fi atribuit, la cerere unuia dintre soti, cu stabilirea unei juste compensatii denumite sulta, pentru celalalt sot, proprotional cu cota sa de contributie la dobandirea imobilului.

In cadrul procedurii partajului judiciar, instanta de judecata prealabil solutionarii cauzei, va stabili calitatea de coproprietari ai sotilor, cota de contributie la dobandirea bunului a fiecaruia dintre soti, precum si componenta masei partajabile adica a tuturor bunurilor comune ce urmeaza a fi impartite. O deosebita importanta in aceasta etapa este stabilirea cotelor de contributie a sotilor la dobandirea bunurilor comune, in functie de acest aspect urmand a se atribui bunul unuia sau altuia dintre soti daca ambii au cerut atribuirea precum si sulta cuvenita celuilalt sot caruia nu ii va fi atribuit bunul.

In cadrul procedurii de stabilire a cotei de contributie, instanta de judecata va avea in vedere criterii precum: aportul de ordin material al sotilor, munca prestata in gospodarie, ajutoare primite de la parinti, si orice alte imprejurari de natura sa contribuie la determinarea corecta si echilibrata a participarii sotilor la patrimoniu comun. Asadar nu exista o premiza conform careia sotii ar fi contribuit in mod egal la dobandirea bunurilor comune ci se va stabili contributia fiecaruia in parte in concret, pe baza probatoriilor administrate.

In situatia in care, in timpul casatoriei sub regimul comunitatii legale de bunuri, unul dintre soti infiinteaza o societate comerciala in cadrul careia este asociat unic sau impreuna cu terte persoane (dar nu cu partenerul de viata), trebuie facuta distinctia intre natura bunurilor aduse ca aport la constituirea societatii.

Astfel, in cazul în care, sumele de bani vărsate în contul de capital social erau bunuri proprii ale unuia dintre soți, atunci și părțile sociale vor avea natura juridică de bunuri proprii ale respectivului sot nefiind incluse deci in masa partajabila. Cu titlu de exemplu de bun propriu este aportul cu o sumă de bani dobandita de sot inainte de incheierea casatoriei. Caracterul propriu al aportului adus de sotul - asociat trebuie dovedit, in caz contrar, ramanand nerasturnata prezumția legală relativă instituită de articolul 339 din Codul Civil conform careia „bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.”ceea ce presupune ca si partile sociale vor fi bunuri comune supuse partajului.

In cazul in care bunul aportat este comun, se vor aplica si dispozitiile art. 349 din Codul Civil: ”Calitatea de asociat este recunoscută soțului care a aportat bunul comun, dar părțile sociale sau acțiunile sunt bunuri comune. Soțul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate și poate realiza singur transferul părților sociale ori, după caz, al acțiunilor deținute.”

În acest din urmă caz părțile sociale vor intra la masa partajabilă, cotele ce le revin soțiilor urmând a fi stabilite prin înțelegerea acestora incheindu-se o conventie de partaj voluntar, iar în lipsa unei astfel de înțelegeri se va apela la instanța judecătorească, care va determina cotele conform criterilor enumerate exemplificativ anterior in cadrul analizei regimului bunurilor imobile dobandite in timpul casatoriei.

Calitatea de salariat in cadrul societatii apartinand celuilalt sot, urmeaza regulile stabilite de Codul Muncii, nefiind influentata nici sub aspectul valabilitatii ori derularii contractului de munca, nici sub aspectul foloaselor materiale rezultate din raportul de munca de operatiunea juridica a partajului. Cu alte cuvinte, raportul de munca al sotului salariat in cadrul societatii apartinand celuilalt sot, in caz de partaj al bunurilor comune, isi urmeaza cursul normal pana la interventia unuia dintre cazurile legale de incetare, moment pana la care drepturile salariale se cuvin in continuare fara vreo influenta din prisma partajului, inclusiv al unei eventuale partajari a partilor sociale.